Romania. Un abuz.

Teoria Absurdului, in trei culori

Este clar pentru toata lumea ca echipa nationala are o problema. Unii ar spune ca are mai multe, dar toti se opresc la una. Selectionerul Victor Piturca a ajuns un fel de Motoc al fotbalui romanesc, dar de aceasta data, plebea il vrea si pe Lapusneanu. Cine este insa dispus de inalta tradare? Pana sa aflam raspunsul la aceasta intrebare, haideti sa ne punem altfel problema.

Jocul nu merge si nimeni nu pare a avea vreo idee salvatoare. Ne indreptam spre intuneric, tocmai cand aveam impresia ca vedem luminita de la capatul tunelului. Cineva a stins becul, iar acum ne gandim cu totii la lumina din mecul stins. Bajbaim prin intuneric asemeni unui pensionar care isi cauta medicamentele pentru somn. Totul este absurd si haotic. Tipic romaneste. Am ajuns sa ne temen de o echipa formata din pompieri, politisti sau postasi. Personal, am vazut fotbal mai de calitate la meciul demonstrativ dintre Romania ‘94 si Brazilia ‘94. Echipa asta nea adus in starea de “fuck up fatigue”. Cand o echipa pierde de atatea ori, deja devine obositor doar cand auzi ca are meci.

Adevarul e ca nu te poti astepta sa joace nationala, daca inainte de meci fac tir cu ziaristii. Este si acesta un moment care ii oboseste. Sunt sportivii de performanta obositi de neveste inainte de meciul cu Olanda. Sincer, cu nevasta in cantonament si bar in camera, au ajuns atat de inampti ca nici abdomene nu mai stiu sa faca. Nationala asta nu se exprima. Olanda te lasa sa construiesti si tu nu esti in stare sa marchezi sau sa iti creezi macar ocazii. O echipa care are talent dar care nu il arata atunci cand trebuie. E ca un cantaret de succes, mereu cu sala goala. Nationala e un fel de Terente care sufera de impotenta. Amandoi zvoniti ca pot face lucruri marete, dar pe nici unul nu la si vazut cineva sa faca.

La cati spectatori atrage jocul echipei, ar trebui sa inceapa sa joace pe stadioanele comunale. Sa aducem Olanda la Strehaia si Italia la Rosiori. Cum ar fi daca ar juca echipa nationala la Stefanesti? Eu zic ca ar umple tribunele. Localnicii ar scoate niste bani din turismul rural generat de sosirea in localitate a fanilor echipei adverse. Pot fi sigur ca Nea Ilie din Stefanesti nu l-ar huiduii pe Mutu. Oare? De asemenea Banel Nicolita ar fi rebotezat de tribuna. Din “cioara” sau “tigan” el va devenii uliu. “Vulturi” sunt nigerienii. Ne pare rau Banele. Contra ar devenii si el “pentru” in locurile in care se voteaza in proportie de 107%. Restul? Turisti de ocazie.

Sponsorul unic al echipei ar deveni “DACIA”. Ar fi pentru prima oara cand sponsorul se potriveste perfect echipei. Sloganul va fi evident: ”Las-o bha ca merge asa”.

Ruleta ruseasca si alba-neagra*

Inca de la bun inceput romanii au simtit nevoia de a se compara cu cineva. Fiind in plin proces de cautare a identitatii pierdute, nu am ratat ocazia de a ne bate cu rusii si de a ii bate pe rusi. La fotbal. Ce e drept era un amical, dar pentru noi nu prea conteaza. I-am batut si punct. Pe plan politic ei au gazul si daca ii suparam ne pot lasa in frig cat am zice noi : “Sa traiti bine”. Dar sportul este cel ce uneste popoare si creeaza pace pe timp de razboi. La gimnastica i-am batut pe unde i-am prins si zic eu ca i-am mai invinge o data. Si nu numai. Ei au banul, noi avem datoriile. Ei sunt cu munca, noi cu “Lasa-o ma ca merge asa”.

Ei sunt acolo si noi aici. Geografic suntem aproape. Dar Geografia nu are nici o treaba cu valoriile pe care este cladit un sistem sportiv care sa de-a roade. In timp ce noi noi ne bazam mai mult pe credinta si pe darul divin, ei se chinuie sa isi arate ca pot sa faca si altceva decat bombe atomice sau sa conduca lumea. Ca de exemplu : FOTBAL. Iata unde se afla ei cu Zenit si unde ne aflam noi cu Steaua. Ei merg la UEFA pentru a lua premii, noi suntem gata gata sa luam suturi in fund. Importul de antrenori si de jucatori este o solutie, pentru asta iti trebuie bani. Multi bani. Dick Advoccat este un antrenor de valoare care costa mult. Huddink este si el un antrenor scump. Investitii pe care noi nu ne permitem sa le facem. Nationala lor este construita in special pe scheletul lui Zenit.

Daca ne aducem aminte, acest procedeu era valabil si la noi in vremea comunismului, atunci cand valoriile din toata tara erau adunate sub 1-2 echipe. Si aveam rezultate. Au fost Steaua, Dinamo, Craiova … . Echipe mari, care ne-au facut sa ne simtim mari romani. La Euro 2008 ne doream sa fim si noi precum Rusia, dar nu s-a putut. Nu s-a putut pentru ca ei au un alt sistem competitional care avantajeaza echipa nationala. Ei au posibilitatea de a isi mentine valorile in tara si de a le omogeniza. Arsavin pleaca la 27 ani din Rusia, varsta la care unii dintre baietii nostrii deja cauta sa alerge pe iarba verde de acasa, pe un salariu de multe ori prea mare fata de ceea ce arata in teren. Cum sa chemi soldatii la razboi cand ei s-au obisnuit deja sa traiasca in pace?.

Fotbalul de astazi a ajuns mai mult Fizica decat poezie. Timpul fotbalului boem, in care aparea jucatorul X si ii dribla pe toti ceilalti a apus. Chiar daca Spania a castigat Euro 2008 pe merit si pe fondul unui joc placut ochiului, in ziua de astazi s-a ajuns la o veritabila vanatoare a portii adverse sau a jucatorului advers. Pentru a inscrie trebuie sa prinzi cadrul portii si portarul sa nu salveze. Pare simplu. Atunci cand tu nu pui presiune pe adversar poti sa fi sigur ca el nu va gresii. Trebuie sa existe doua faze : aparare si atac si e nevoie de jucatori capabili sa le faca pe ambele. Jucatorii astia mai mult se fabrica decat se nasc. Pentru asta este nevoie de risc si nu de cacealma din ciclul : “care are – care n-are – care e castigatoare”, “o sa vin – ba n-o sa vin – ba o sa vina altcineva”, “facem asta – ba n-o facem – bai hai ca o facem”, “mergem – ba nu mergem – ba mergem altundeva”, “am zis ca zic – da’ nu mai zic – si daca totusi zic”, etc. si etc.

Fotbalul a ajuns un fel de ruleta ruseasca … . Noi am ramas la alba-neagra .

*Articol dedicat lui Steaua Forever