Defectiv de plural : CFR Cluj 1907

Fluier final. CFR Cluj – Chelsea Londra 0-0. Nu e un vis. Este o realitate cat un vis, sau un vis cat o realitate. Patru puncte dupa doua etape. Clujenii reprezinta paradoxul zilelor noastre in fotbal. O echipa care trece de la o stare la alta cu fiecare meci pe care il joaca. Sa treci de la o echipa lunga la una scurta si invers, este extrem de greu. Jucatorii Clujului nu au complexe in fata unor jucatori care par de pe alta planeta.

Discutam in timpul primei reprize si cineva imi spunea : “Vine Dumnezeu pe Pamant si tu ii dai la picioare?”. Eu ce sa ii mai raspund? Am dat intrebarea mai departe si am primit un raspuns : “0-0 sau 1-1 se termina. Asculta-ma. 0-0 sau 1-1 se termina.” Am inchis PC-ul si mi-am reluat locul in canapea. Imi pun un Ice Tea si spun ca pentru mine: “Daca totusi se termina 0-0?” Rece. Ceaiul.

Incepe repriza a doua. 45 minute pana la fericire. Suntem la 45 minute de un egal cat o victorie. Daca acum cativa ani spuneai cuiva acest lucru, primeai drept cadou un carnet rosu. Clujenii raman undeva de la mijloc in su facandu-ne sa ne intrebam “Oare cat ii va tine benzina?”. Visiniii se retrag si se precipita uneori. Tavalugul galben avanseaza metru cu metru. Ne gandim la ce a patit Manchester United, dar brusc ne amintim de declaratia lui Iuliu Muresan : “Chelsea bate pe toata lumea, dar inca nu a jucat cu CFR Cluj.” Ne spunem ca e nebun. Kone declarase si el : “Ca sa batem pe Chelsea trebuie sa fim nebuni. Si suntem.” E deja al doilea nebun. Haideti sa credem si noi in nebunia lor. E frumoasa.

Drogba se rupe si iese in aplauzele unui intreg stadion. Aplauze deloc ironice. E vorba de respect. Asta inseamna Champions League. E altceva. Alta lume. O lume in care o echipa debutanta, o echipa mica, a intrat tropaind. Fara trac, ca niste actori care isi joaca piesa preferata. Agresivitatea e cuvantul de ordine acolo. Ei au individualitati, dar ai nostri se dubleaza si uneori se tripleaza perfect. Lampard nu reuseste sa nimereasca poarta cu un sut care ne da emotii. Malouda bate excelent o lovitura libera, dar scapam si de data aceasta. Clujul isi aduce aminte ca marile echipe termina meciul in careul advers. Trica nimereste bara. Pereira are si el o sansa mare, dar Petr Cech arata de ce este un portar de clasa mondiala. S-a terminat.

CFR Cluj scrie istorie. Multumim tuturor celor care au facut posibile aceste seri memorabile. Multumim inca o data.

*Articol scris in data de 2 Octombrie.