Cartile educa spiritul
Aseara am fost nevoiti sa asistam la un spectacol lugubru dat de cel ce noi il numim “Selectionerul echipei nationale de fotbal a Romaniei” sau mai pe scurt ” Satana”. Omul imbracat vesnic in negru, precum cei ce vor sa arate un aer de eleganta si superioritate. Lumea Gangsterilor cu siguranta ca l-ar primii cu bratele deschise. Se pricepe la trisatul prin cazinouri si mai nou, o sa dea in judecata acel cazinou pentru ca nu avea voie sa divulge acest subiect. Cei ce mai scriu/citesc ziare sau se uita pe la televizor, plebea, sunt trecuti de acesta intr-o alta lume. O lume aflata undeva sub nivelul tocului sau.
Exista suporteri ai nationalei care vin de peste hotare sa urmareasca echipa nationala. Ce primesc in schimb? Primesc prestatii lamentabile si jigniri. Isi mai aduce cineva aminte cand acesta a vorbit urat suporterilor nationalei stransi la Casa Fotbalui? Eu am un defect : nu uit. Si daca totusi se intampla sa uit, imi aduc aminte. Eu nu am jucat fotbal cum a jucat dansul, iar in situatia mea sunt alte cateva milioane de romani. De asta am ajuns un popor de grasi, care gasesc un model in Piturca cel dealtadata.
Cornel Dinu si Mihai Stoica au fost atacati de acest personaj insalubru. Acestia au gasit normal sa ii raspunda cu foarte mult bun simt, daca este sa ne raportam la ce jigniri le-au fost aduse. Felicitarile mele pentru amandoi.
Felicitari si dumneavoastra domnule Piturca. Sunteti abominabil. Ma scuzati daca v-am jignit prima data.
Medalia de azi, tinicheaua de maine
Fotbalul asta este un fel de codru. Verzi si uscate. De cand ne stim, nu conteaza. Arma noastra este atacul in aparare. De multe ori lipsurile se vad prea clar pentru a mai fi observate. Inca putin si se deschide piata. Mergem la cules, dar suntem cam putini. Nu trebuie sa spunem da sau nu. Am facut pasi care ne-au adus aici si vom face altii care ne vor duce pana acolo unde am mai fost. Ca un arc de cerc tras de o persoana aflata intr-o stare avansata de oboseala.
Nu avem cu cine, dar nu facem rabat de la efort, pentru ca avem cu ce. Nu poti sa minti si sa te astepti sa fi mintit. El nu minte niciodata. Cateodata ne mai ascunde adevarul, dar nu o face intentionat. E ca atunci cand incerci sa deconectezi de la aparate un bolnav care nu mai are nici o sansa. Il deconectezi si constati cu stupoate ca el traieste. Inima nu bate dar el se misca. Organele sunt slabite dar el continua sa spere. E ca atunci cand o caprioara se afla in bataia pustii. Foc! Vedem animalul ranit si alergam spre prada. Ajungem la locul cu pricina si nu mai gasim nimic.
Spectacolul sta sa inceapa. Succes baieti!!!
Teoria Absurdului, in trei culori
Este clar pentru toata lumea ca echipa nationala are o problema. Unii ar spune ca are mai multe, dar toti se opresc la una. Selectionerul Victor Piturca a ajuns un fel de Motoc al fotbalui romanesc, dar de aceasta data, plebea il vrea si pe Lapusneanu. Cine este insa dispus de inalta tradare? Pana sa aflam raspunsul la aceasta intrebare, haideti sa ne punem altfel problema.
Jocul nu merge si nimeni nu pare a avea vreo idee salvatoare. Ne indreptam spre intuneric, tocmai cand aveam impresia ca vedem luminita de la capatul tunelului. Cineva a stins becul, iar acum ne gandim cu totii la lumina din mecul stins. Bajbaim prin intuneric asemeni unui pensionar care isi cauta medicamentele pentru somn. Totul este absurd si haotic. Tipic romaneste. Am ajuns sa ne temen de o echipa formata din pompieri, politisti sau postasi. Personal, am vazut fotbal mai de calitate la meciul demonstrativ dintre Romania ‘94 si Brazilia ‘94. Echipa asta nea adus in starea de “fuck up fatigue”. Cand o echipa pierde de atatea ori, deja devine obositor doar cand auzi ca are meci.
Adevarul e ca nu te poti astepta sa joace nationala, daca inainte de meci fac tir cu ziaristii. Este si acesta un moment care ii oboseste. Sunt sportivii de performanta obositi de neveste inainte de meciul cu Olanda. Sincer, cu nevasta in cantonament si bar in camera, au ajuns atat de inampti ca nici abdomene nu mai stiu sa faca. Nationala asta nu se exprima. Olanda te lasa sa construiesti si tu nu esti in stare sa marchezi sau sa iti creezi macar ocazii. O echipa care are talent dar care nu il arata atunci cand trebuie. E ca un cantaret de succes, mereu cu sala goala. Nationala e un fel de Terente care sufera de impotenta. Amandoi zvoniti ca pot face lucruri marete, dar pe nici unul nu la si vazut cineva sa faca.
La cati spectatori atrage jocul echipei, ar trebui sa inceapa sa joace pe stadioanele comunale. Sa aducem Olanda la Strehaia si Italia la Rosiori. Cum ar fi daca ar juca echipa nationala la Stefanesti? Eu zic ca ar umple tribunele. Localnicii ar scoate niste bani din turismul rural generat de sosirea in localitate a fanilor echipei adverse. Pot fi sigur ca Nea Ilie din Stefanesti nu l-ar huiduii pe Mutu. Oare? De asemenea Banel Nicolita ar fi rebotezat de tribuna. Din “cioara” sau “tigan” el va devenii uliu. “Vulturi” sunt nigerienii. Ne pare rau Banele. Contra ar devenii si el “pentru” in locurile in care se voteaza in proportie de 107%. Restul? Turisti de ocazie.
Sponsorul unic al echipei ar deveni “DACIA”. Ar fi pentru prima oara cand sponsorul se potriveste perfect echipei. Sloganul va fi evident: ”Las-o bha ca merge asa”.
N-avem cu cine ma … … niste tarani!
Primul meci si prima infrangere. Inceput promitator, sfarsit tragic. Am jucat cu niste expirati ai fotbalului actual, dar noi am expirat de mult. Am expirat de la cap pana la picioare. O echipa in care unii nu isi au locul. Niste tarani. Niste huligani care nu sunt altceva decat niste parveniti in fotbal. Cu ce mana a aruncat Lobont in jurnalisti? N-a aruncat cu mana, a aruncat cu pietre! Asa cum suporterii arunca cu borduri sau scaune. Asta vad, asta fac. Niste idoli de carton care nu merita nici macar sa li se ceara vreo explicatie. Probabil vor spune ca au glumit. Au glumit astazi cam mult. De dimineata pana noaptea tarziu. Bravo Tamas esti bun. Meriti ca toata presa sa fie alaturi de tine ca sa iti ridice moralul in urma acestei infrangeri. Esti cel mai bun! Mai ai in minte petrecerile din Poiana Brasov? Daca jurnalistii ar lansa un serial intitulat ” Stim ce-ai facut asta vara”, ar fi bine, sau ar fi lipsiti de fair-play? Ombladon spune asa : “Educa-te singur frate, citeste o carte”. Ce zici? Il iei pe Lobby si va riscati sa o cititi impreuna?
Piturca este probabil singurul care se astepta la asta. De aceea ne spune ca nu este un rezultat rusinos. Cei ce nu cunosc rusinea, nu au cum sa o simta. Totul arata ca o treaba facuta in scarba si nu are rost sa ne incurcam unii pe altii. Daca nu vrea sa faca treaba, e liber sa plece. Sa plece toti. M-am saturat sa aud gunoaie, dar sa nu vad nicaieri masina de gunoi.
Rog jurnalistii sa nu mai stea asa aproape de jucatorii nationalei Romaniei. Sa nu mai stea la mai putin de un metru. Sa stea la un metru s-o flegma.
Daca astazi pariam 100 Euro, acum eram miliardar in lei. Vechi. La fel de vechi ca filmul vazut aseara pe Antena 1 de la orele 21:00. Niste actori ce joaca prost. Game Over. We’ve lost.
PS. Cat ma bucur ca nu tin cu nationala Romaniei. Macar ma distrez la meciuri. Aseara am ras cu spume.
Nu puteti sa opriti inima Banatului
Poli Timisoara este amenintata cu retrogradarea iar apa pe Bega fierbe la propriu. Acolo fotbalul nu este o joaca de copii sau un simplu sport. Timisoara respira fotbal si emana respect. Aratati-mi mie o galerie care isi incurajeaza favoritii desi acestia sunt condusi cu 8-1. Cunoasteti? Palmaresul nu poate fi decat al unei echipe. O persoana fizica nu poate detine un palmares al unei echipe de fotbal pentru ca nu a jucat el pentru acele performante. Nu Zambon este campion ci echipa de fotbal.
Ce se intampla la FIFA si la FRF, deja nu mai conteaza pentru mine. Nu conteaza atata timp cat niste golani ne vorbesc noua astazi despre respectarea legilor. Niste prosti care ne pozeaza in elevi super dotati al clasei. Timisoara este a lui Toni pentru ca el a fost cel ce a reinventat-o si care i-a redat speranta si placerea pentru fotbal. Astazi atat Toni cat si Poli se lupta ca sa scape.
Poate ca atat Poli cat si Toni se vor vedea pusi in situatia de a o lua de la zero. De a invata din nou cum sa traiasca si cum sa se bucure de viata. Poate ca jucatorii vor fi declarati liberi si vor pleca spre alte zari, unde sa nu existe tot felul de lichele care sa le i-a dreptul la munca prin capricile lor. Verdicte date de niste judecatori corupti, la fel ca o operatie pe cord facuta de un doctor renumit pentru cazuri de malpraxis.
Pacientul este insa treaz. Respira …
De ce am avea nevoie de Semedo?
Sunt unele lucruri care mie imi scapa. Pe altele nu reusesc sa le inteleg. Din a doua categorie face parte si intrebarea “De ce am avea nevoie de Semedo?”. Cred ca mi-am pus intrebarea asta de zeci de ori si primesc acelasi rezultat : nimic. Semedo costa o caruta de bani pentru un jucator care nu a rupt gura targului nici la CFR Cluj. A castigat publicul clujean de partea sa, a inscris in poarta lui Dinamo, a alergat haotic si dezordonat in banda terenului.
Haideti sa privim putin lucrurile la rece. Se creaza in banda dreapta o concurenta acerba lui Nicolita. Acolo mai exista si Szekely pe care de asemenea ai dat niste bani frumosi si care pe deasupra are avantajul ca atat cat a jucat, a adunat in 90% din cazuri, numai plusuri. Se achizitioneaza un jucator care in ultimul timp mai mult a stat. Il credeti capabil la vreo revenire miraculoasa? Sau este tipul de jucator caruia ii ajunge talentul pentru a intra in teren si a da randament? Ne lasam purati de val si credem ca daca vom avea in teren doar jucatori cu, capacitati ofensive, atunci noi vom castiga totul pe banda rulanta si nimeni nu ne va mai sta in cale.
Vine Ogararu. Un fundas dreapta de certa valoare si un fundas caruia ii place sa urce in atac. De asemenea un fundas care neglijeaza datorita acestui aspect, sarcinile defensive. Avem nevoie de un fundas stanga. Acum. Avem nevoie de un fundas stanga pentru ca Petre Marin nu mai poate duce in aceelasi meci si sarcinile defensive si cele ofensive. Nu este vorba de valoare. Este vorba exclusiv de varsta jucatorului. Ne asteapta un ritm de meciuri foarte ridicat si vom avea probleme. Pana revine Emeghara la forma care l-a recomandat la Steaua, mai este extrem de mult timp. E drept ca revine Golansky peste aproximativ o luna, dar el nu poate juca fundas stanga din acelasi motiv din care Nicolita nu poate juca mijlocas stanga/fundas stanga.
Poate ca prin aducerea lui Semedo se incearca retrimiterea lui Nicolita in banda stanga, locul acestuia in banda dreapta urmand a fi luat de portughez. Aceasta miscare ar fi facuta, doar daca ne gandim ca prin capacitatea sa de efort Banel poate prelua si din sarcinile batranului Jair. Dar in banda stanga Banel strange de un an de zile numai injuraturi si urari de bine. Pun pariu ca are frigiderul plin cu carne. De Toja in banda stanga nu poate fi vorba decat in meciurile europene sau in derbyuri, unde Lacatus va alege calea sigurantei, cu perechea Ov.Petre-Lovin. In celelalte meciuri Toja isi va lua locul sau in centrul liniei de trei mijlocasi ofensivi.
Unde si cand va juca Semedo? De ce s-au platit atatia bani pe un jucator care vine ca varianta de rezerva? De ce i s-a propus acestui jucator un salariu astronomic, daca nu are loc in prima echipa? Cat timp va mai fi considerat “crud” Razvan Ochirosii? De ce a mai fost adus Andrei Ionescu? Cum ramane cu Bogdan Stancu? Un alt jucator care putea sa apara la finalizare din partea dreapta.
Intrebari ar mai fi. Dar nu se gaseste nimeni sa raspunda la ele.
Sosirea in Liga – Sa vedem partea plina a paharului
Specialistii spun ca Steaua a avut ghinion la tragerea la sorti de astazi. O parte din ei aveau aceasi placa in momentul in care Galatasaray ne-a iesit in drumul spre Liga. Steaua a avut si sansa in dubla asta. Unii ar spune ca sansa s-a intors ca un bumerang astazi. Olympique Lyon nu mai e ce era odata. Hai sa fim seriosi. Ei par la fel de fiecare data. Acum doi ani am facut un egal la ei, dar meciul s-a disputat intr-un moment in care francezii nu mai aveam nici o presiune a rezultatului. Favorita certa a grupei. Ca a tremurat anul acesta in obtinerea titlului in Franta. In afara de Lyon voi mai cunoasteti alta echipa extrem de solida din campionatul francez?
Nemtii de la Bayern Munchen nu sunt nici accesibili dar nici nu avem de ce sa ne speriem. Fotbalul german nu mai sperie de mult pe nimeni. Sa nu uitam ca rusii de la Zenit i-au spulberat practic pe bavarezi in semifinalele Cupei Uefa de anul acesta. Stiu ca nemtii lupta pana in ultima secunda, dar putem incheia meciurile astea inaintea ultimei secunde.Pe mine nu ma sperie absolut deloc echipa asta. Merita respect, dar merita batuta. Pentru ca se poate.
Ultima urna valorica, ne-a scos-o in cale pe Fiorentina. Echipa lui Adrian Mutu. O echipa care anul asta s-a dus anul trecut pana in semifinalele Cupei Uefa dar si noi am fost acolo in 2006. Scoala italiana este mereu periculoasa dar Fiorentina nu e AC Milan. Este o echipa solida, dar cu lipsuri. Anul trecut a fost eliminata din semifinalele Cupei Uefa de Rangers. Ce e drept, scotienii au avut si sansa. Noi de ce nu am avea?
Aduceti-va aminte de minutul 4 al meciului de aseara. Daca nu aveam sansa, poate ca acum asteptam ziua de maine. Tot pentru o tragere la sorti. Va fi greu, dar daca vom obtine ceea ce cu totii ne dorim, va fi cu atat mai frumos. Multa bafta baieti! Bafta si celor de la CFR Cluj!
Sosirea in Liga – Sa inceapa petrecerea!
Steaua s-a calificat pentru a treia oara consecutiv in grupele UCL. Am vazut o echipa Steaua care a alergat pana la sacrificiu si o campioana a Turciei, oprita departe de poarta lui Zapata. Sangele lui Goian si precizia de lunetist a lui Radoi. Acelasi om bionic, Banel Nicolita. Sacrificiul unui Petre Marin care refuza sa isi arate varsta si joaca de parca ar avea 20 ani. Sudoarea unui Mihaita Nesu. Omul cu doi, trei, cinci plamani. Am vazut ca sud-americanii stiu sa se si sacrifice pentru echipa. Am vazut greseli de arbitraj. Am vazut offside la golul lui Banel Nicolita dar tusierul a fost prea obosit ca sa mai ridice fanionul. Sper ca fiecare dintre noi a inteles si de ce Lovin merita sa fie titular langa Ovidiu Petre.
Multumim Marius, Massimo, Walter,Oli, Oleg. Multumim CFR ca a luat un titlu care l-a facut pe Gigi sa bage adanc mana in buzunar. Multumim MM pentru toate rezultatele avute la aceasta echipa. Multumim ca ai ramas stelist. Multumim Nicule pentru ca fara tine Liga ar fi fost si astazi un vis frumos. Multumim Adrian Ilie. Multumim Neaga. Nu in ultimul rand ii multumim lui Vali Badea. Multumim Plesan, pentru ca ai avut grija sa verifici daca mingea e umflata. Multumim Hagi. Multumim turcilor ca au dat atatia bani pe Lincon si ca l-au pus pe Skibbe antrenor.
Nu va vom uita niciodata, pentru ca tot ce tine de Steaua nu poate fi uitat. Memoria este volativa, insa sufletul va ramane intotdeauna ros-albastru. Daca am uitat pe cineva, imi cer scuze.
Este ziua in care totul se uita. Sa ne bucuram impreuna. Maine o luam de la capat.
Ne vedem in Liga!
Drumul spre Liga – Suntem pregatiti de sarbatoare?
Ghencea fierbe. Suporterii turci au venit la Bucuresti plini de entuziasm. Intalnim o echipa care a recuperat mult de la data primei manse. Trebuie sa ii obosim pe turci, sa ii enervam si sa ii obligam sa greseasca. Ei vor incerca sa vina in pressing si ii putem prinde sus. Putem juca pe viteza. Avem nevoie de un Arthuro care sa tina mingea si de un Stancu cat mai proaspat. Este nevoie ca Dayro sa alerge asa cum a facut-o la Istanbul. Pericolul poarta numele lui Nonda, Arda Turan sau Ayhan. E nevoie de Radoi la mijloc. In aparare ne descurcam si cu perechea Goian-Ghionea. Este nevoie de un dublaj care sa ne perpita sa avem mingea, sa o pasam pana la disperare pentru a ii face pe turci sa vina peste noi. Nu sunt o echipa de speriat sau o echipa in stare sa te sufoce. Au un joc colectiv bun, dar nu il pot face daca nu au mingea. Atunci cand o vor avea, n-ar fi rau ca pe teren sa apara o a doua minge
. Este nevoie ca tribunele sa nu fluiere fiecare greseala a baietilor. Asta trebuie sa invatam din “Magia Giulestiului”. Trebuie sa fim o echipa scurta pentru a recupera mingea repede si sa punem mingea jos. Nu trebuie sa ii calcam pe cap pe turci. Trebuie insa sa avem inteligenta de a ii scoate din jocul lor, de a ii aduce la nivelul de acum doua saptamani. Daca ne vom apara, vom pierde. Daca vom ataca, vom pierde frumos. Cert este ca nu trebuie sa pierdem.
Sa lasam spectacolul in sarcina tribunelor si sa fim cinici in teren. Sa castigam mijlocul terenului si sa jucam peste/printre fundasii lor centrali. Sa dislocam in permanenta axul lor central, pentru ca Galata nu are un inchizator capabil sa acopere toata latimea terenului. Nu ca noi am avea.
Sa jucam cu cap si sa lasam picioarele sa alerge.
Trebuie sa ne calificam si putem sa ne calificam!
Magia Giulestiului

Fathi Taher si George Copos au inteles ca rotile Rapidului se invarteau in gol. Au inteles ca jucatorii straini sunt calea de urmat in campionatul romanesc. De moment sau nu, ei reprezinta solutia. Ce va fi in viitor nici macar nu conteaza. Nu conteaza cati juniori vor fi capabili sa faca saltul la prima echipa. Nu acum.
Pentru a avea un viitor este absolut obligatoriu sa incerci sa iti construiesti un prezent. CFR Cluj a fost echipa care a aratat ca se pot obtine rezultate si cu jucatori straini. Ce a urmat, nu arata rau deloc.
Ce joaca Rapidul este de-a dreptul incantator. Jose Peseiro pare capabil sa atraga asupra lui toata presiunea, protejandu-si astfel jucatorii. Taher este si el un grafic cand vine vorba de bani si pare a avea ceea ce conducatorilor de la Steaua si de la Dinamo le lipseste cu desavarsire : RABDARE. Stiu ca Rapidul are probleme in defensiva. Probleme mari de tot. Au fundasi centrali extrem de imobili, ceea ce in Europa va conta. Au tendinta de a ataca in continuu si asta poate lasa spatii pentru adversari. Dar Rapidul stie sa fie si o echipa scurta, o echipa europeana asa cum a fost aseara pe Giulesti. O echipa care nu s-a pierdut la 0-1 si un antrenor care a stiut sa scoata din teren “mana moarta”, pe numele ei Spadacio. Un antrenor care inspira, expira si transpira fotbal. O galerie care aseara m-a facut sa strig din fata televizorului: “Rapid. Rapid. Haide hai Rapid Giulesti / Rapid. Rapid. Lupta daca ne iubesti”. De fiecare data cand adevarata galerie a Rapidului canta, mie mi se ridica parul pe mana.
Rapidul poate castiga sau poate pierde frumos, dar in prestatia jucatorilor se vede bucuria fotbalui. Magia Giulestiului!
Multumesc Rapid! Multumesc Jose! Sper ca cei de la Steaua sa invete ceva de la voi.
Un stelist,
Viorel Patriciu











4 comentarii